Aspectul a fost identificat initial de Christian Jarrett de la British Psychology Society, in cadrul Research Digest.
O echipa condusa de Alexander Penney, de la Ontario Lakehead University, a realizat un studiu cu ajutorul a 126 de subiecti carora le-au oferit o serie de chestionare pentru a le masura inteligenta si pentru a observa cat de mult se streseaza in legatura cu evenimentele din viata lor.
Spre exemplu, au fost intrebati cat de mult sunt de acord cu afirmatii de genul: "Eu sunt mereu îngrijorat".
In urma analizarii rezultatelor, Penney si echipa lui au gasit o legatura intre tendinta de a se ingrijora si inteligenta verbala.
Legatura nu implica o relatie de tip cauza-efect, insa nu este prima lucrare care subliniaza legatura dintre anxietate si inteligenta. Pe de alta parte, Penney si colegii sai au identificat o asociere intr-o alta directie: cu cat respondentii derulau mai des in minte filmul unor evenimente trecute, cu atat mai proste erau rezultatele obtinute de acestia la testele de inteligenta non-verbala.
Explicatia specialistilor este urmatoarea:
"Este posibil ca indivizii cu o inteligenta verbala sporita sa fie capabili sa analizeze evenimente trecute si viitoare in detaliu, ducand la o rumegare mai intensa a informatiei si implicit la ingrijorare. Indivizii cu o inteligenta nonverbala sporita sunt mai priceputi la a procesa semnalele nonverbale ale indivizilor cu care interactioneaza pe moment, ducand astfel la o nevoie diminuata de a procesa din nou evenimente sociale trecute."
Cu alte cuvinte, cei cu inteligenta verbala sunt tulburati de memoria centrata pe detalii, in timp ce indivizii capabili sa identifice semnale nonverbale aduna mai multa informatie pe moment si nu au nevoie sa analizeze evenimentele in minte ulterior.
Cercetarea sugereaza astfel ca ingrijorarea este practic un semn de inteligenta verbala.
Citeste si:
9 trucuri stiintifice care te fac sa pari mai inteligenta