Acest fapt nu se datorează numai stresului survenit în urma zecilor de decizii pe care trebuie să le luaţi împreună.
Plăcile de lemn ce vin la pachet cu un set de şuruburi, balamale şi instrucţiuni greu de descifrat se transformă într-un test pe care multe relaţii îl pică de la prima încercare.
Psihologi, experţi în psihologie comportamentală şi specialişti în psihoterapie de familie au explicat pentru cei de la The Atlantic de ce fiecare etapă a mobilării unui apartament declanşează o furtună emoţională şi cum pot fi aceşti factori declanşatori identificaţi şi evitaţi.
"Mici gesturi precum asamblarea unor rafturi alături de partener răscolesc trecutul", explică Don Ferguson, autor al unui volum ce vizează conflictele apărute în cuplu.
"Ai încredere în mine? Crezi că sunt prost? Crezi că sunt incompetent? Ţi-ai dori ca fostul iubit să fie aici cu tine?" - acestea sunt câteva dintre gândurile care apar în mintea partenerilor în astfel de momente.
Multe cupluri ajung să treacă printr-o astfel de experienţă la scurt timp după despărţirea de foştii parteneri. Amintirea vie a gesturilor şi discuţiilor similare duce la destabilizarea emoţională a partenerilor.
Imaginea curată, elegantă şi spaţioasă a unui apartament prezentată în cadrul unui showroom de mobilier se transformă într-o adevărată "hartă a coşmarurilor pentru un cuplu", subliniază psihologul Ramani Durvasula, citat de The Wall Street Journal.
Cuplurile care au apelat la ajutorul specialistului aduceau frecvent în discuţie în cadrul şedinţelor de terapie conflicte legate de mobilarea apartamentului, astfel încât psihologul a decis să cerceteze mai atent subiectul, fâcând vizite în diverse showroomuri de mobilier. Astfel, a constat că mobilarea fiecărei zone din locuinţă dă naştere unor conflicte ce ţin de segmente ale vieţii desfăşurate în aria respectivă. Mobilarea dormitorului scoate la iveală probleme legate de sex şi intimitate, în timp ce mobilarea bucătăriei este un prilej pentru exprimarea unor nemulţumiri legate de împărţirea îndatoririlor în gospodărie.
Tot în showroom apar şi dispute pe tema gusturilor fiecărui partener. Într-un mediu în care alegerea măsuţei de cafea este definită ca o exprimare a identităţii individului apare tendinţa de a căuta înţelesuri ascunse în opinia partenerului de cuplu. Dacă lui îi place o măsuţă tradiţională, în timp ce ea caută culori vii şi un design nonconformist, apar întrebări de tipul: "Dacă ne dorim un alt tip de casă, oare nu vedem şi viaţa diferit? Cine eşti tu cu adevărat?"
"Cuplurile tind să extrapoleze şi de la mici conflicte care apar atunci când cumpără şi asamblează mobilă, partenerii ajung să creadă că, până la urmă, poate nu sunt făcuţi unul pentru celălalt", a explicat Maisie Chou Chaffin, psiholog clinician londonez care oferă sprijin cuplurilor aflate în dificultate.
Chiar şi cuplurile care pun preţ pe egalitate într-o relaţie ajung să se certe atunci când vine vorba de o simplă asamblare a unei piese de mobilier. Conflictul porneşte de la întrebarea: "Care dintre noi este capabil să facă acest lucru?". Apare astfel o luptă pentru putere din care cei doi ies, adesea, şifonaţi. Chiar şi atunci când există un lider acceptat în astfel de situaţii apar probleme, în momentul în care cel care asistă la asamblarea piesei de mobilier consideră că partenerul greşeşte. "Deşi funcţionăm mai bine atunci când primim feedback, nimănui nu-i plac criticile, fie ele şi constructive", explică Scott Stanley, profesor de psihologie de la University of Denver.
Instrucţiunile de utilizare ce însoţesc piesele de mobilier dau senzaţia că oricine le poate asambla cu uşurinţă şi astfel apar aşteptările, iar orgoliile încep să se inflameze. Frustrarea influenţează atitudinea faţă de partener şi în scurt timp, o ceartă ce porneşte de la asamblarea unei biblioteci devine un conflict centrat pe neajunsurile din cuplu.
Conflictul, indiferent de factorii care l-au provocat, declanşează răspunsul de tip "luptă sau fugi", moment în care funcţii neesenţiale, precum maturitatea, răbdarea şi logica dispar ca prin minune, pentru a te putea concentra asupra confruntării.
Răspunsurile raţionale fac loc reacţiilor instinctive, iar conflictul degenerează. Acesta este motivul pentru care partenerii încep să se certe din cauza unor rafturi şi până la finalul zilei ajung să îşi reproşeze diverse aspecte legate de relaţia cu părinţii, de creşterea copilului sau de alte probleme ale vieţii în doi.
Dan Ariely, profesor de psihologie şi econimie comportamentală de la Duke University, propune un test pentru a afla dacă partenerii sunt compatibili:
Împărţiţi aceeaşi canoe în cadrul unei curse ce vă va expune unor factori destabilizatori, precum curenţii sau vremea neprielnică. Un astfel de test arată cum reacţionează individul sub presiune. Veţi constata în urma unei astfel de experienţe dacă tindeţi să daţi vina unul pe celălalt sau sunteţi capabili să înţelegeţi că unele aspecte ale vieţii nu depind, pur şi simplu, de voi, oricât de capabili aţi fi.