Aceste dificultăţi se datorează faptului că preşcolarii abia învaţă să comunice verbal şi încearcă să înţeleagă cum funcţionează o conversaţie, susţine Tovah Klein, director al Barnard College Center for Toddler Development din New York City.
În cazul copiilor cu vârste între 3 şi 5 ani, cea mai comună greşeală pe care o fac părinţii este aceea de a avea aşteptări prea mari când comunică cu cei mici. De exemplu, dacă ştii că cel mic e capabil să se încalţe singur, vei presupune că va face asta de fiecare dată, fără excepţie.
O altă greşeală pe care o fac părinţii este că gândesc prea mult în perspectivă şi fac asta şi atunci când discută cu cei mici, în timp ce copilul trăieşte aici şi acum, spune Klein.
Deşi părinţii pot să se gândească la mai multe lucruri în acelaşi timp, copiii nu au aceeaşi putere de a procesa informaţia, aşa că adulţii trebuie să îi ghideze pe parcurs. De exemplu, dacă îi spui copilului "Trebuie să plecăm la grădiniţă, e timpul să îţi iei hăinuţa", copilul va înţelege limbajul clar, simplu şi direct şi există şanse mai mari să asculte indicaţiile.
Iată alte opt trucuri testate de specialişti pentru o comunicare eficientă între părinţi şi preşcolari.
Coboară la nivelul lui
Aşează-te pe vine sau pe un scaun când îi vorbeşti. Astfel stabileşti contactul vizual care îl asigură pe cel mic că eşti alături de el. În plus, îi atragi atenţia celui mic în mod pozitiv.
Etichetează sentimentele şi emoţiile
Copiii cu vârste între 3 şi 5 ani abia încep să înţeleagă emoţii precum trama, frustrarea sau dezamăgirea. Etichetarea sentimentelor este un element cheie în comunicarea cu preşcolarii.
De exemplu, ai putea să spui: "Ce rău îmi pare că plouă afară şi nu poţi ieşi la joacă." Numind emoţiile îl ajuţi pe cel mic să le înţeleagă mai bine şi să reacţioneze în consecinţă.
Încetineşte
Copiii au un ritm mai lent, aşa că asigură-te că ai suficient timp la dispoziţie dacă mergi la cumpărături cu cel mic sau dacă plănuieşti să îl duci la culcare la timp.
Părinţii se fac adesea vinovaţi de încercarea de a rezolva prea multe într-un timp mult prea scurt, aşa că învaţă să apeşi frâna în preajma celor mici. Când cel mic te vede agitat şi simte că nu îţi mai vezi capul de treburi, începe să îşi pună întrebări referitoare la faptul că vei fi alături de el când are nevoie de tine.
Oferă-i variante limitate când pui întrebări
E important să îi oferi variante, pentru că astfel simte că deţine controlul. De exemplu, îl poţi lăsa să aleagă culoarea încălţărilor sau să aleagă dacă îmbracă întâi pantalonii şi apoi tricoul sau viceversa.
Oferă-i întreaga ta atenţie
Un părinte distras este un coşmar pentru cel mic. Dacă nu eşti prezent şi fizic şi mental, copilul simte şi reacţionează în consecinţă. Nu trebuie să fii atent tot timpul, dar atunci când eşti ocupat, nu uita să te mai opreşti din când în când pentru a vedea dacă cel mic are nevoie de ceva, de atenţia ta.
Foloseşte sunete şi gesturi care arată că îl asculţi
Copilul are nevoie să ştie că îl asculţi atunci când încearcă să comunice, aşa că arată-i că eşti prezent atât fizic, cât şi mental. Orice gest sau sunet folosit pentru a crea o legătură cu cel mic când comunică, cum ar fi zâmbetele, aprobările prin mişcări ale capului şi nu numai, îl ajută să comunice mai bine şi să asculte la rândul lui cu atenţie.
Modelează bunele maniere
Dacă eşti un model de urmat în ceea ce priveşte bunele maniere şi demonstrezi că eşti politicos în mod sincer şi constant pe parcursul zilei, copilul va învăţa că aşa este corect să îi trateze pe cei din jur. Aşadar, analizează-ţi comportamentul cu atenţie, pentru că preşcolarii absorb ca un burete aceste informaţii.
Nu vorbi prea mult
Dacă e ora mesei, spune-i că e timpul să vi se alăture la cină şi atât. Păstrează explicaţiile suplimentare pentru momentele în care chiar este nevoie de ele sau pentru situaţiile în care cel mic pune întrebări.
Cât zahăr ar trebui să consume copilul tău
Nu le spune ASTA copiilor - Efectele sunt devastatoare
