Răspunsul este cât se poate de simplu. Amâni anumite decizii şi acţiuni atunci când o parte din tine crede că împlinirea unui vis sau atingerea unui obiectiv în cadrul unui proiect cauzează un soi de durere închipuită în viitorul apropiat. Cel mai probabil nu o faci în mod conştient, fiind un mecanism de apărare menit să te ferească de ceea ce-ţi provoacă teamă.
Există câteva tactici comune de procrastinare, în spatele cărora stau impulsuri ce îţi trădează temerile.
Iată ce spun despre tine principalele tactici de procrastinare:
1. Pierzi vremea pe Facebook
Facebook-ul este pentru tine ca un magnet care te atrage chiar şi atunci când încerci să îţi impui anumite limite? Spre exemplu, spui că vrei doar să verifici ce mai face cea mai bună prietenă, după care te întorci la lucru, însă ajungi să petreci ore în şir dând like-uri şi comentarii?
Ce spune asta despre tine?
Dacă te pierzi adesea pe Facebook în loc să treci la treabă, cel mai probabil ai, la un anumit nivel, o teamă de a fi văzută. Pe Facebook eşti spectator şi făcând asta în loc să lucrezi la finalizarea unui proiect, nu rişti ca ideile tale să vadă lumina zilei, astfel încât să fii tu cea privită, analizată, cântărită în funcţie de performanţe.
Imaginează-ţi că scrii o postare pentru blog şi nu reuşeşti să o finalizezi pentru că Facebook-ul îţi mănâncă o bună parte din zi. Întreabă-te dacă nu cumva te ascunzi pe Facebook, astfel încât să nu ajungi în situaţia în care lucrarea ta finalizată să ajungă sub lupă.
2. Tinzi să devii supracalificată
Ai tendinţa de a colecţiona diplome şi calificări diverse, iar în programul tău cursurile, workshop-urile şi evenimentele de dezvoltare personală şi profesională se ţin lanţ?
Ce spune asta despre tine?
Ei bine, este şi aceasta o formă de procrastinare, generată de teama că nu eşti niciodată suficient de bună, de pregătită.
Educaţia este necesară, iar acumlarea continuă de informaţii te ajută să obţii rezultatele dorite, dar atunci când tot ceea ce faci se rezumă la a învăţa, la a colecţiona diplome, trebuie să răspunzi sincer la două întrebări:
*Colecţionez certificări pentru că nu mi se pare că aş fi sficient de pregătită?
*Particip la cursuri doar pentru a deveni, cândva, capabilă să lucrez în domeniul dorit?
3. Aştepţi persoana potrivită
Te-ai gândit vreodată că ai prefera să aştepţi momentul în care vei cunoaşte un partener de afaceri potrivit pentru a evita demararea unui proiect pe cont propriu?
Ce spune asta despre tine?
Sprijinul este necesar în unele cazuri, dar dacă nu faci nimic, aşteptând ca un colaborator ideal să pice pur şi simplu din cer sau, mai rău, crezi că trebuie să vină cineva cu o idee salvatoare pentru a-ţi pune ideile în practică, atunci cu siguranţă teama de eşec este cea care te ţine în loc. Această teamă este generată de senzaţia că nu eşti suficient de capabilă să îţi duci singură planul la bun sfârşit.
4. Ai dezvoltat "Sindromul Obiectelor Strălucitoare"
Noi cercetări, unelte de ultimă generaţie sau tot soiul de provocări profesionale îţi atrag mereu atenţia?
Dacă eşti genul de persoană căreia îi e greu să finalizeze tot ce îşi propune pentru că începe numeroase proiecte în acelaşi timp, întinzându-se mai mult decât îi permite plapuma, probabil suferi de un soi de "Sindrom al Obiectelor Strălucitoare".
Ce spune asta despre tine?
Ei bine, că procrastinezi în acest fel, fiindcă îţi este teamă de succes.
Chiar dacă pare absurd, întreabă-te dacă nu cumva începi alt proiect înainte de a-l finaliza pe cel în care eşti deja implicată până peste cap tocmai pentru că ţi-e teamă că nu vei face faţă unui potenţial succes. Fie că ai senzaţia că nu meriţi să culegi laurii, fie că pur şi simplu te sperie faptul că nu reuşeşti să vizualizezi ce impact va avea succesul asupra vieţii tale, foloseşti această tactică pentru a amâna cât mai mult posibil momentul respectiv.
5. Eşti perfecţionistă
Ridică mâna dacă ai văzut şi revăzut lista cu detalii pe care trebuie să le modifici pentru ca proiectul tău (ale cărui planuri sunt deja schiţate de ani buni) să fie, cândva, perfect. Ţi s-a întâmplat să scrii ceva, după care să ştergi cel puţin jumătate şi să corectezi suficient de multe cuvinte încât varianta finală să nu semene deloc cu ceea ce aveai în minte, după care să constaţi că nu eşti mulţumită de rezultat?
Ce spune asta despre tine?
Faptul că eşti atentă la detalii te ajută să dai tot ce e mai bun, iar ochiul critic te ajută să te perfecţionezi constant, însă dacă încerci să atingi perfecţiunea la fiecare pas, ar trebui să ştii că perfecţionismul este un mecanism de apărare care te sabotează în loc să te ajute să te dezvolţi armonios.
Întreabă-te dacă nu cumva te concentrezi atât de mult asupra detaliilor încât cei din jur nu ajung niciodată să se bucure de ideile tale transformate în realitate pentru că tu consideri mereu că nu sunt suficient de bune pentru a vedea lumina zilei. Dacă ai răspuns afirmativ, perfecţionismul este în cazul tău o metodă de procrastinare, generată de teama că vei fi criticată şi judecată de cei din jur, aşa cum faci, de altfel, şi tu cu tine însăţi.