Cuvantul inseamna “delicios”, insa s-ar traduce cel mai bine prin “savoare” si denumeste aroma suculenta de friptura.
Alimente bogate in umami: rosii, parmezan, sos de soia, sos de stridii, ketchup, vin, supa, bulion, carne de vita.
Desi este cunoscut in Orient de mai mult de 100 de ani, in mod special in Japonia, umami este un concept relativ nou in Occident, unde sunt recunoscute doar patru gusturi primare.
Este format din glutamatul detectat de receptorii de pe limba si este motivul pentru care glutamatul monosodic este utilizat ca potentiator de aroma.
Cercetarea, publicata in The American Journal of Clinical Nutrition, a scos la iveala ca glutamatul monosodic poate face mancarea mai gustoasa si, implicit, mai satioasa.
Autorii studiului, de la University of Sussex, sustin ca atunci cand este combinat cu proteine, glutamatul monosodic creste senzatia de satietate.
In cel mai recent studiu, specialistii au dorit sa afle si ce se intampla cu apetitul atunci cand glutamatul monosodic este combinat cu o masa bogata in carbohidrati.
Au impartit 27 de oameni care au mancat acelasi mic dejun in doua grupuri. Inainte de pranz, un grup a primit o supa fara glutamat monosodic, iar celalalt grup supa “condimentata” zdravan cu aceasta substanta. Pe langa glutamat monosodic, au adaugat si un alt nucleotid folosit pentru a imbunatati gustul umami, numit inozin monofosfat, potrivit Medical Daily.
Aceste substante reduc consumul de alimente, reusind totusi sa potoleasca foamea, intrucat cei din grupul care a primit supa cu glutamat monosodic au mancat mai putin si s-au simtit satui mancand mai putin la pranz, sugerand astfel ca umami ajuta la controlarea apetitului.
Desi este vazut ca un personaj negativ, nu exista dovezi stiintifice care sa ateste ca glutamatul monosodic ar avea efecte adverse, sustin cercetatorii. Este procesat de catre ficat, iar orice exces ajunge sa fie eliminat din organism.
Citeste si:
Micul dejun care iti tine de foame pana la orele amiezii