Un studiu realizat de cercetători de la University of Illinois şi University of Hong Kong confirmă că teoria ce leagă diminuarea stresului de contactul cu natura este cât se poate de adevărată.
Până acum, însă, nu a fost făcută o legătură între procentul de verdeaţă la care este expus individul şi ritmul scăderii nivelului de stres.
O astfel de legătură a fost subliniată în studiul publicat în Environment and Behavior. Echipa de cercetători condusă de Bin Jiang şi-a propus şi a reuşit să identifice legătura clară dintre copaci şi stres.
Cei 160 de participanţi la studiu au fost rugaţi să îşi evalueze nivelul de stres înainte de experiment, după ce au fost expuşi la condiţii stres, dar şi după ce au urmărit unul dintre cele 10 videoclipuri pregătite de specialişti.
Odată ce şi-au evaluat nivelul de stres cotidian, subiecţii au fost stresaţi într-unul din următoarele feluri: fie au fost rugaţi să pregătească un discurs pentru un interviu în 8 minute, fie au fost rugaţi să facă operaţii matematice în minte, în faţa echipei de cercetare.
La final, subiecţii au fost rugaţi să vizioneze filmuleţe 3D cu străzi presărate cu copaci, având o densitate mai mare sau mai mică, precum cele din imaginea de mai jos.
După analizarea informaţiilor legate de nivelul de stres estimat de subiecţi, s-a ajuns la concluzia că la cel mai mic nivel de densitate a copacilor (2%), 41% dintre participanţi au raportat un efect calmant. Pe măsură ce densitatea copacilor a ajuns la 36%, peste 90% dintre participanţi au raportat că experienţa este una relaxantă, liniştitoare. În urma acestor informaţii s-a ajuns la concluzia că densitatea copacilor şi nivelul de stres sunt invers proporţionale.