Dacă în antichitate aluniţele faciale erau asociate cu creaturi rele, cultura tradiţională chineză le respectă şi le foloseşte pentru citirea feţei. În anii 1950, o aluniţă în zona obrazului era considerată atrăgătoare, iar multe femei foloseau creionul pentru a-şi crea propria aluniţă. Cindy Crawford (supermodel al anilor '80 si '90) a adus înapoi această modă, aluniţa ei din apropierea gurii fiind cunoscută drept o semnatură a supermodelului. În ziua de astăzi vremurile s-au schimbat, iar unele persoane apelează la excizia aluniţelor din teama că cele localizate în zona facială ar putea fi periculoase.
Doamna doctor Alina Suru ne spune dacă este cazul să ne facem griji din cauza lor şi în ce condiţii le putem îndepărta.
Din punct de vedere medical, aluniţele – cunoscute şi drept nevi melanocitari dobândiţi – reprezintă proliferări benigne ale unor celule numite melanocite. Acestea sunt cele mai des întâlnite formaţiuni pe cale le întâlnim la nivelul pielii, unele fiind prezente încă de la naştere, altele făcându-şi apariţia pe parcursul vieţii, astfel încât cu toţii ajungem să avem în medie 20-40 la număr pe întreg corpul.
Aluniţele apar începând cu vârsta de 2-3 ani şi numărul lor se stabilizează pe la 30 de ani, fiind influenţat de expunerea la soare, dar şi de factori hormonali (pubertate/sarcină). Ele apar ca macule (pete) de dimensiuni mici (de obicei sub 6 mm), cu timpul transformându-se în papule/noduli. Culoarea variază de la roz/crem la maro şi chiar negru.
Aluniţele faciale
La nivelul feţei aluniţele sunt expuse unor factori precum radiaţiile ultraviolete sau traumatismele constante, cum ar fi fire de păr smulse, barbierit şi nu numai.
Monitorizarea lor se face, ca şi în cazul celor prezente pe corp, de către fiecare acasă şi periodic la medicul dermatolog. Acasă ne putem evalua singuri aluniţele urmărind simetria, marginile, culoarea, dimensiunile şi evoluţia acestora. Dacă observam o schimbare la nivelul aluniţelor cum ar fi: modificarea formei, apariţia mai multor culori, sângerarea acesteia, creşterea într-un timp scurt este bine să ne adresăm medicului dermatolog.
Necesitatea îndepărtării unei aluniţe se stabileşte în urma consultului de specialitate în cadrul căruia dermatologul va examina clinic şi dermatoscopic nevul. Dermatoscopia este o metodă neînvazivă, nedureroasă cu ajutorul căreia specialistul obţine informaţii despre aluniţele dumneavoastră. Dacă există modificări ale acestora şi se impune îndepărtarea lor, de regulă metoda cea mai bună este reprezentată de excizia chirurgicală urmată de examenul histopatologic.
Aplicarea de remedii precum usturoi, zeamă de ceapă, aloe, nu este recomandată, neaducând vreun beneficiu, dimpotrivă crescând riscul apariţiei dermatitelor de contact.
Material realizat cu sprijinul Dr. Alina Suru, specialist dermatolog Clinica Hebra Dermatologie.