În linii mari, iată ce trebuie să ştii despre dieta victoriană: oamenii din epoca victoriană erau mult mai sănătoşi şi aveau un sistem imunitar mai puternic decât al nostru. Acest lucru se datorează fructelor nutritive din alimentaţia lor şi dietei bogate în legume pe care o aveau oamenii din acea perioadă, spun experţii.
De asemenea, populaţia din epoca victoriană (n.r. - perioada domniei a reginei Victoria de la 20 iunie 1837 până la moartea ei, pe 22 ianuarie 1901) mânca pâine integrală care conţinea o drojdie ce stimula imunitatea, evita zahărul, ţigările, bea un alcool slab şi făcea efort fizic intens.
Mulţi adepţi ai dietelor fade au încercat dieta nordică, dieta paleo sau poate dieta mediteraneană. Dar acum experţii fac apel către persoanele care vor să slăbească şi le îndeamnă să adopte o dietă mai puţin cunoscută - dieta victoriană - adică să mănânce precum britanicii din secolul 19.
Epoca victoriană "de mijloc", între anii 1850 şi 1872, a fost "epoca de aur a nutriţiei", potrivit Dr Judith Rowbotham de la Universitatea din Plymouth, cea care este co-autorul cercetării pe care a realizat-o împreună cu Dr Paul Clayton de la "Institute of Food, Brain and Behaviour".
Potrivit experţilor, oamenii care au trăit între anii menţionaţi mai sus erau mai sănătoşi, aveau un sistem imunitar mai puternic, în ciuda faptului că mâncau până la 5000 de calorii pe zi, a explicat Dr Rowbotham pentru MailOnline.
Cercetătorii pun această stare bună de sănătate pe seama unor factori precum: o dietă bogată în legume, consumul de pâine din făină integrală care conţinea la acea vreme o drojdie care stimula sistemul imunitar, consumul de alcool (mai puţin puternic comparativ cu cel din zilele noastre) şi evitarea zahărului.
"Secretele" ce stau la baza dietei victoriene
Istoricii spun că populaţia din Marea Britanie din epoca victoriană era mai sănătoasă şi avea o imunitate mai puternică datorită unei diete bogate în năsturel (sau măcriș de baltă - o legumă extrem de nutritivă), ceapă, varză, sfeclă roşie, napi porceşti (sau topinambur, cunoscut şi sub numele de "cartoful săracilor") şi cireşe.
De asemenea, oamenii care au trăit în epoca victoriană mâncau cantităţi mici de carne de pe os, nu fumau şi consumau foarte puţin zahăr şi beau doar alcool slab.
Dr Judith Rowbotham a explicat pentru dailymail.co.uk că: "Ei mâncau ceapă, năsturel, varză, sfeclă, napi porceşti, mere. Puteau să obţină o cantitate mare de năsturel sau măcriş aproape pe gratis - erau trenuri cu măcriş care veneau în marile oraşe. Cireşele erau cunoscute ca fiind fructul săracului. Un coşuleţ cu cireşe pentru care ai plăti în zilele noastre 6 lire, atunci puteai să îl cumperi cu o monedă care era echivalentul a jumătate de penny."
În plus, cercetătoarea a explicat că în acele vremuri, oamenii mâncau resturi de carne de pe os, fierbeau oasele în apă pentru a obţine toate substanţele nutritive. Şi mâncau carne de peşte precum cea de hering, macrou şi icre de cod.
Ce beneficii ar avea întoarcerea la o astfel de dietă
Pâinea din acele vremuri, spun cercetătorii, avea o drojdie mucegăită în ea, care a fost benefică pentru sistemul imunitar al oamenilor. O revenire la valorile nutriţionale ale epocii victoriene, spun specialiştii, ar avea multe beneficii.
Ei îndeamnă oamenii să gătească mâncarea acasă decât să cumpere alimente procesate şi să ne axăm mai mult pe fructe şi legume. Aceşti doi factori reprezentau lucrurile care arată că oamenii din epoca victoriană aveau o sănătate mai bună decât avem noi, în prezent. Iar revenirea la o astfel de dietă, spune Dr Judith Rowbotham, ar putea însemna că vom avea parte de bneneficii uriaşe.
Cercetarea condusă de Dr Rowbotham şi Dr Clayton - şi care a fost publicată în "Journal Of The Royal Society Of Medicine" - a mai constatat că speranţa de viaţă era, în medie, 75 de ani în cazul bărbaţilor, şi 73 de ani în cazul femeilor.
Ce mâncau oamenii din epoca victoriană
- Pâine integrală din făină măcinată la moară de piatră, făcută cu multă drojdie care este benefică pentru sistemul imunitar.
- Legume, printre care năsturel/măcriş, ceapă, varză, napi porceşti, sfeclă roşie.
- Fructe, printre care mere, cireşe şi prune.
- Bucăţi şi articulaţii ieftine de carne, fierte cu os cu tot.
- Peşte, cum ar fi hering, macrou, dar şi icre de hering şi icre de cod.
- Cartofii şi bucăţile mari de carne erau mai scumpe în acea perioadă, aşa că era consumate mai puţin frecvent.
- Zahărul era un lux şi era consumat de clasele bogate de oameni.
- Clasa muncitoare din epoca victoriană nu fuma şi nu consuma alcool, cu excepţia berii cu un conţinut scăzut de alcool, bogată în drojdie.
Din acest punct de vedere, cercetătorii cred foarte ferm că, dacă vei consuma o dietă hrănitoare, plină de nutrienţi, şi vei face exerciţii intense, vei reuşi chiar şi în zilele noastre să îţi îmbunătăţeşti starea de sănătate.
Dr Paul Clayton, co-autorul cercetării, a explicat că au examinat multe dosare medicale din epoca victoriană, din anii 1850-1900, şi a fost evident că realitatea istorică a fost distorsionată extrem de mult.
Cercetătorii britanici au descoperit că cei din clasa muncitoare din mâncau mult mai mult decât noi pentru a reuşi prin dietă să susţină zilele grele de muncă manuală. Bărbaţii consumau 4000 sau 5000 de calorii pe zi, femeile consumau în jur de 3000 de calorii, comparativ cu o medie de aproximativ 2200 de calorii în ziua de astăzi.
Cu toate acestea, obezitatea era practic necunoscută în rândul clasei muncitoare, dar asta nu înseamnă că nu erau persoane obeze în clasa de mijloc şi în rândul oamenilor bogaţi din epoca victoriană.
În plus, oamenii mâncau de obicei 8 până la 10 porţii de fructe şi legume în fiecare zi, într-o dietă care conţinea de departe un nivel mai ridicat de vitamine şi minerale decât ar fi cazul în dietele din zilele noastre, care sunt alcătuite din alimente secătuite de nutrienţi, alimente rafinate şi procesate. Şi să nu uităm că populaţia din epoca victoriană consuma cantităţi mai mici de sare, zahăr, alcool şi tutun.
Cum arăta meniul unui om sărac, pentru a înţelege dieta victoriană
Dr Rowbotham a mai explicat pentru dailymail.co.uk că în acea perioadă, sarea era folosită doar pe post de condiment, nu ca o substanţă consevantă - cărnurile păstrate în sare, cum ar fi carnea de vită conservată, nu au fost disponibile până la sfârşitul anilor 1880.
Tutunul era mestecat, folosit când era prizat sau rulat, dar ţigaretele nu au fost puse în vânzare până la sfârşitul anilor 1880. Şi să nu uităm că în principal clasele bogate şi-l puteau permite.
Şi deşi zahărul era importat din Caraibe, iar treptat a devenit disponibil la scară largă şi oamenilor din clasele muncitoare, acest aliment încă era consumat foarte rar.
Prin urmare, clasele muncitoare consumau alimente mai puţin dăunătoare, întrucât dieta lor era bogată în alimente proaspete şi nerafinate.
Micul dejun al unui om sărac ar fi fost alcătuit din două bucăţi de pâine unsă cu untură sau alt tip de grăsime topită, completat de o grămadă mare de năsturel - bogat în vitamine, minerale şi fitonutrienţi.
Pâinea era întotdeauna făcută din făină măcinată la o moară din piatră, era preparată zilnic cu mari cantităţi de drojdie, iar berea pe care o beau oamenii din clasele muncitoare era nefiltrată şi, de asemenea, conţinea multă drojdie. Şi, potrivit oamenilor de ştiinţă, drojdia era secretul pentru sistemul imunitar puternic al acestor oameni.
Slăbeşti 7 kilograme în 14 zile cu un shake şi o salată de...
Ce dietă ţi se potriveşte în funcţie de zodie
