Sarea procesată este îmbogățită cu clorură de sodiu și sarea naturală preia forma respectivă, în care se găsește pe rafturile magazinelor, după ce este curățată chimic. În plus, cercetătorii pun accentul pe importanța unei porții potrivite de potasiu și sodiu. În acest sens, în anul 1985, revista The New England Journal of Medicine a publicat un articol intitulat „Paleolithic Nutrition”, care prezenta faptul că strămoșii noștri mâncau zilnic 11000 de miligrame de potasiu și 700 mg de sodiu, adică de 16 ori mai mult potasiu decât sodiu. Din nefericire, conform Standard American Diet, aceste proporții nici măcar nu se apropie de obiceiurile alimentare din ziua de astăzi.
Pe de altă parte, experții au descoperit că o dietă săracă în sodiu are propriile consecințe asupra sănătății și propun utilizarea sării roz de Himalaya, despre care Dr. Mercola explică cum este diferită față de alte sortimente: „Aceasta are cel mai mare grad de sare naturală și sub microscop, cristalele de sare sunt perfect cristaline și imune la câmpuri electromagnetice. Ea este extrasă de mână din zone nepoluate și apoi spălată manual, iar termenul de valabilitate este nelimitat.” Sarea roz de Himalaya conține mai mult de 80 minerale și elemente benefice, iar spre deosebire de sarea de mare este săracă în sodiu și bogată în potasiu. Printre altele, ea conține bromine, calciu, cupru, carbon, fluoride, aur, hidrogen, iod, fier, magneziu, oxigen, potasiu, seleniu, argint și zinc.
Specialiștii consideră că datorită formei cristalelor, mineralele din acest sortiment de sare se absorb mai ușor și nu îngreunează organismul.
Iată de ce să consumi mai multă sare roz de Himalaya
Sarea este prezentă în alimentație de mai multe secole, dar doar recent a fost legată de hipertensiune și afecțiuni cardiace. O dietă săracă în sare este rezultatul științei, drept pentru care trebuie să știi diferența dintre sarea naturală, neprocesată și cea comercială, disponibilă pe post de sare de masă.